1. Creasta Cocoșului

Aria protejată emblematică a destinației, monument al naturii, Creasta Cocoșului este o formațiune andezitică spectaculoasă, porțiune din craterul unui vulcan ce a erupt cu 9 milioane de ani în urmă. Astăzi ea este destinația preferată de drumeție și loc de escaladă pentru amatori. De lângă Creasta Cocoșului vei avea parte și de o frumoasă belvedere asupra destinației Eco Maramureș.

Pentru a ajunge aici ai câteva opțiuni, fie pe jos, fie cu bicicleta. Cel mai facil este să pornești din Pasul Gutâi, de unde trebuie să urmezi în urcare ușoară traseul bandă roșie. Alte trasee, ceva mai solicitante, pornesc din Mara și Breb

2. Tăurile Chendroaiei

Sunt situate sub Creasta Cocoșului, la 1043 m altitudine, pe versantul nordic al Munților Gutâi. În preajma zonei lacustre cu apă liberă se ridică un tinov bombat, mai înalt cu 4 metri în zona centrală decât la periferie, unde grosimea turbei ajunge la 8 metri. Vegetația specifică găzduiește plante carnivore, specii relict din era glaciară. 

Tăurile sunt situate chiar lângă traseul cruce roșie ce urcă din satul Breb. Dacă vii dinspre Pasul Gutâi sau Mara, trebuie să te abați puțin pe trasul cruce roșie la intersecția de sub Creasta Cocoșului. Cert este că la aceste lacuri ai posibilitatea de a realiza niște fotografii deosebite cu reflexia crestei în apele tăurilor.

3. Biserici de lemn monumente UNESCO

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budești – Josani (monument UNESCO), datată 1643, are dimensiuni de o monumentalitate neobișnuită pentru vremurile în care a fost înălțată. O particularitate arhitecturală a bisericii este conferită de cele 4 turnulețe amplasate la baza turnului central, semn că în sat exista un Sfat al Bătrânilor ce avea dreptul să îi judece pe răufăcători. Pictura naosului și a pronaosului a fost realizată în 1762 de către Alexandru Ponehalschi. Icoane valoroase îmbogățesc patrimoniul lăcașului.  În pronaos se păstrează cămaşa de zale şi coiful lui Pintea Viteazul, haiducul faimos care a devenit erou al multor legende locale. 

Biserica „Sf. Paraschiva” din Desești (monument UNESCO) are o dată a construcției incertă, cunoscându-se neîndoielnic doar anul în care a fost realizată pictura murală: 1780. Din inscripții aflăm numele pictorilor: „zugrav Radu Munteanu și Gheorghe”. Chiar dacă numele lui Alexandru Ponehalschi nu este menționat, se presupune că el ar fi pictat tâmpla bisericii și unele dintre icoane.  Pronaosul e dominat de scena Judecății de Apoi, în care impresionează, pe peretele sudic, Râul de Foc ce poartă sufletele damnaților spre gura căscată a iadului. Pe același perete se remarcă, printre păcătoși, neamurile considerate vrăjmașe în acele timpuri. 

Programul de vizitare al celor două monumente UNESCO este de regulă între 10:00 și 17:00.

Pe lângă acestea, în satele din Eco Maramureș vei găsi alte 12 biserici maramureșene din lemn, toate monumente istorice. Faptul că nu au fost incluse pe lista patrimoniului UNESCO nu le face mai puțin interesante sau frumoase, fiecare având caracteristici arhitecturale deosebite, picturi murale, icoane sau obiecte de cult de valoare. Întreabă la pensiuni despre posibilitățile de vizitare a acestor biserici sau, cel mai bine, apelează la un ghid local care îți va explica secretele acestor construcții deosebite.

4. Porțile de lemn

Porțile monumentale cu stâlpi sculptați și acoperite cu șindrilă sunt mărturia vie a organizării sociale de odinioară: pe vremuri, numai nobilii („nemeșii”) aveau privilegiul să își ridice porți (ceilalți localnici aveau vranițe). Poarta are și semnificația unui hotar între uliță și spațiul gospodăriei. Motivele sculptate în stâlpii porților sunt de origine precreștină: funia răsucită, rozeta solară, crucea înscrisă în cerc, arborele vieții, dinții de lup aveau rolul de a proteja casa și gospodăria. Porțile noi au elemente decorative mult îmbogățite, de inspirație recentă, care au pierdut din semnificațiile inițiale, păstrând doar componența esteticului.

În satele de pe râurile Mara și Cosău obiceiul de a categorisi gospodăriile după porți s-a păstrat până în zilele noastre, bunăstarea familiei fiind etalată și măsurată prin mărimea și complexitatea porții.

5. Pădurea Crăiască

Aceasta este o rezervație forestieră şi peisagistică situată chiar în satul Ocna Șugatag. Pentru a o vizita trebuie doar să urmezi marcajele și indicatoarele de la centrul de informare turistică din localitate. Pădurea este de fapt un rest al codrilor întinși de stejar și gorun care în trecut ocupau mare parte din Maramureș. De-a lungul timpului, arborii au fost folosiți pentru construcțiile din lemn caracteristice zonei. În prezent în Pădurea Crăiască poți vedea exemplare impresionante de stejar cu vârste de câteva sute de ani.

În urmă cu câțiva ani WWF România a amenajat o potecă tematică și un traseu de vizitare de-a lungul căruia veți găsi informații interesante despre speciile de arbori și de păsări care și-au găsit adăpost acolo